Marea Neagră: Locul unde spun diverși cercetători că s-ar fi produs Potopul lui Noe, dar și unde se petrec felurite fenomene stranii:

Marea Neagră: Locul unde spun diverși cercetători că s-ar fi produs Potopul lui Noe, dar și unde se petrec felurite fenomene stranii:

Marea Neagră este locul unde spun diverși cercetători, s-ar fi produs Potopul lui Noe, dar și unde se petrec felurite fenomene stranii. „Vecina noastră cea mai de încredere” are o suprafață de 436.400 km pătraţi și o adâncime maximă de aproximativ 2.212 de metri.

Marele om de stiinta roman Grigore Antipa spunea despre Marea Neagra ca este „unica”, in sensul ca ea reprezinta, de fapt, doua mari suprapuse, una vie si una moarta.

De ce a fost numită Marea „Neagră“?Circulă mai multe legende cu privire la originea numelui pe care marea cea izolată l-a primit în secolul al XV-lea. Unele fac referire la faptul că marea este foarte periculoasă, că în largul ei furtunile se iscă foarte uşor şi sunt foarte violente.

O explicaţie logică este legată strict de poziţionarea sa geografică. Marea a fost curtată de greci, apoi de romanii care au numit-o „Pontus Euxinus“ şi mai apoi de turci, care i-au spus simplu „Karadeniz“, ceea ce înseamnă „marea întunecată, de miazănoapte“, pentru că era situată la nord de Imperiul Otoman.

În antiteză, Mării Mediterane i-au spus „Akdeniz“, adică „marea albă, luminoasă“, pentru că era situată la sud.

Potopul a crescut salinitatea mării:
Apa are o salinitate relativ scăzută, mai ales în straturile superioare, de 17 la mie. Dar la origini, Marea Neagră avea un nivel de salinitate mult mai scăzut decât în prezent. Geologii Ryan și Pitman, de la Universitatea Columbia, au identificat locul unde s-a produs Potopul biblic.

Mai precis acum 9500 de ani, din cauza încălzirii climatice, ghețarii au început să se topească, lucru care a adus la creşterea nivelului apei la peste 150 de metri, iar Mediterana s-a revărsat peste Marea Neagră cu forța a două sute cascade Niagara, ceea ce a provocat inundații masive, timp de aproape 300 de zile.

Atunci furia apelor a rupt limba de pământ ce despărţea marea de oceanul planetar şi s-au format strâmtorile Bosfor şi Dardanele, apa foarte sărată din vechea mare Tetis au pătruns în apele Mării Negre, odată cu multe specii noi.

In prezent, in adancurile Marii Negre nu exista oxigen, ci doar hidrogen sulfurat, care face ca apele de pe fund sa ramana moarte, fiind locuite doar de bacterii anaerobe.

Intre cele doua straturi ale marii nu exista deloc interactiune, ea fiind, in continuare, formata din doua parti, una vie si una moarta. In plus, lipsa oxigenului din adancuri face si ca navele scufundate acolo sa fie perfect conservate.

Sunt două mări suprapuse: una vie şi una moartă:
După ce salinitatea mării a crescut, cele mai rezistente specii autohtone s-au menţinut lângă gurile de vărsare ale fluviilor, acolo unde apa era mai dulce. Altele nu s-au putut adapta şi au murit.

„Toată această masă de vieţuitoare, nefiind curenţi verticali, s-a aşezat pe fundul mării şi a început să se descompună, ceea ce a presupus un consum de oxigen.

Aşa se face că astăzi, în adâncuri, nu există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat şi, neexistând curenţi verticali, acele ape rămân aproape moarte“, explică cercetătorul Răzvan Popescu- Mirceni. Acolo trăiesc doar bacteriile anaerobe.

Tocmai de aceea consideră că există de fapt două mări: una vie oxigenată şi alta moartă. În lipsa curenţilor verticali, cele două lumi nu interacţionează. „Tocmai de aceea Grigore Antipa considera că Marea Neagră este unică“, spune Popescu-Mirceni.

Doi cercetători germani consideră că această inundaţie (ce a creat Marea Neagră) a stat la baza mitului scufundării Atlantidei, mit descris de Platon. Acesta a spus că Atlantida ar fi fost situată “dincolo şi aproape de coloanele lui Hercule”.

Mulţi au spus că aceste “coloane ale lui Hercule” ar fi strâmtoarea Gilbratar (cea care face legătura dintre Marea Mediterană cu Oceanul Atlantic), dar cei doi cercetători germani, Siefried și Schoppe, cred că ar fi vorba de strâmtoarea Bosfor, cea care leagă Marea Neagră de Marea Mediterană.

Muzeul din adâncuri : Fundul Mării Negre este considerat un loc de fosilizare extrem de interesant, tocmai pentru că, neexistând oxigen la adâncimi mai mari de 200 de metri, toate epavele care au ajuns acolo de-a lungul timpului au fost perfect conservate.

Pe fundul mării, în dreptul oraşului Mangalia, aşteaptă să fie descoperite ruinele vechiului Callatis, întemeiat de greci. Iar, recent, datorită imaginilor capturate de sateliţi, în adâncul Mării Negre a fost observat unul dintre cele mai mari fluvii de pe Terra.

Invadată continuu de specii : Marea Neagră este supusă încontinuu procesului invaziv. Navele ce tranzitează apele aduc cu ele şi specii din alte colţuri ale lumii, ce se adaptează imediat. Aşa s-a întâmplat cu melcul Rapana Venosa. Unele specii, care seamănă foarte bine cu meduzele, cu invadat apele şi au dezechilibrat ecosistemul, hrana lor fiind constituită din icre de peşte.

Până şi scoicile pe care le găsim pe plajele litoralului românesc sunt „importate“ din alte mări. „Scoicile albe au ajuns în apele Mării Negre în urmă cu 40-50 de ani“, spune Răzvan Popescu – Mirceni.

Are rechini!
Răpitorul ce se găseşte în apele Mării Negre este cunoscut sub denumirea populară de „câine de mare“ şi măsoară aproximativ un metru. „Este foarte rar şi foarte sperios. Din aceeaşi familie ar mai fi pisica de mare şi vulpea de mare, întâlnite mai frecvent“, a adăugat Răzvan Popescu-Mirceni.

Fertilă pentru alge : De ce pe litoralul românesc sunt mai multe alge decât la ţărmul vecinilor bulgari? În zona ţării noastre, algele anuale se dezvoltă foarte bine, fiindcă găsesc hrana de care au nevoie. Litoralul nostru este mult mai apropiat de locul de vărsare a Dunării în mare, iar fluviul aduce nutrienţii cu care algele se hrănesc.

„În plus, Capul Kaliakra, din Bulgaria, funcţionează ca o barieră în calea apelor Dunării, iar maricultura din zonă favorizează dezvoltarea algelor perene“, spune biologul. În plus, scoicile filtrează apa, care în Bulgaria este mult mai curată.

Ascunde specii pe cale de dispariţie : Cercetătorii din toate zonele costiere – Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina – au ajuns la concluzia că 160 de specii de plante şi animale marine şi costiere sunt din ce în ce mai rare sau ameninţate cu dispariţia. În Cartea Roşie a Mării Negre găsim specii precum nisetrul, păstruga, zarganul, steaua de mare, foca de Kaliakra, crabul de piatră, marsuinul, tonul, rândunica de mare.

Există ameninţarea unui tsunami!
Există pericolul formării de valuri uriaşe şi în Marea Neagră. Un astfel de fenomen s-a produs în 1901, în zona Mangalia. „Cutremurul a fost în martie 1901 în zona Şabla, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi a produs valuri tsunami în zona Mangalia. Un astfel de cutremur mai poate avea loc peste 400-500 de ani“, a declarat prof. Gheorghe Mărmureanu, director onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului.

Daca dorești să aflii mai multe detalii intra pe acest link :::  romania-frumoasa.com