Cum poti sa te vindeci cu puterea mintii. Te poti trata de orice, nimeni nu te invata cum…
Gândurile negre influenţează adesea starea de spirit. Cei care se supără des suferă de inimă, nervoşii – de stomac, cei impulsivi se plâng de ficat… Care ar fi soluţia? Să învăţăm să ne bucurăm de orice moment din viaţă, astfel încât să ne construim un sistem imunitar puternic.
Durere sau iluzie?
Etiologia este o ramură a medicinii care studiază cauzele diverselor boli. Îmbolnăvirea de gripă, de exemplu, se explică prin răspândirea virusului, iar cancerul se formează în cea mai mare parte în urma slăbirii sistemului imunitar. Acesta distruge celulele care conţin o anumită cantitate de informaţie genetică. Însă, chiar şi în perioada răspândirii epidemiei, mulţi reuşesc să-şi păstreze sănătatea, iar bolile cancerigene, din fericire, sunt ocolite de multă lume.
Oamenii de ştiinţă şi-au pus întrebarea: oare boala ne alege pe noi sau chiar noi o alegem pe ea? S-a ajuns la concluzia că totuşi, de cele mai multe ori alegerea este de partea oamenilor. Apariţia bolilor este influenţată de mai mulţi factori: structura caracterului, temperamentului, calităţile personale şi gândurile fiecăruia.
Gândurile, alimente pentru corp
Uneori se spune că drumul către inimă trece prin stomac. Plecând de la această ipoteză, poate fi considerată adevarată şi următoarea situaţie: atunci când inima simte o greutate apasătoare, o digestie bună n-o va salva de la această povară. Corpul resimte o stare de rău care se exteriorizează. “Mi-e greaţă de aceste gânduri!” – veţi exclama, fără să vă daţi seama câtă dreptate aveţi. Corpul trage semnalul de alarmă!
Psihicul si digestia
Şi intestinele se pot irita de la diverse situatii neplăcute. Intestinele încep să lenevească sau din contra, să lucreze prea repede, dacă vă gândiţi la ceva neplăcut. Predilecţia unei persoane pentru gânduri sarcastice poate reprezenta calea cea mai sigură către ulcerul stomacal şi duodenal, iar gândurile pesimiste cauzează diverse probleme la ficat şi la vezica biliară.
Sângerările
Persoanele mai sensibile, fiind supuse unor emoţii puternice, reacţionează adesea cu sângerari nazale. Viteza cu care se poate forma un cheag care ar astupa vasele sangvine depinde de starea psihologică. Într-o stare de nervozitate, sângele se coagulează mai încet. Este nevoie doar de puţin calm, şi coagularea va reveni la normal, iar organismul alimentat cu o doză de optimism îşi restabileşte funcţiile.
O greutate pe suflet
“Toate greutăţile mă apasă pe piept!” Disconfortul psihologic duce la dereglarea hormonală în organismul unei femei, de la care au de suferit glandele mamare şi nu numai. Sânii se întăresc, provocând durere – astfel “durerea sufletească” se transformă în una fizică.
Depresia postnatală
Aceasta stare este cunoscută de multe femei care au născut. În cazul în care nu alungaţi gândurile rele şi nu încercaţi să constientizaţi bucuria de a fi mamă, ea poate cauza dereglăriilor functiilor ovarelor, iar în timp poate duce chiar la infertilitate.
Despre psihosomatică
Ştiinţa străveche, psihosomatica studiază influenţa stării de spirit asupra fizicului de mai bine de 200 de ani. Fondatorul acestei ştiinte, doctorul german Johann Christian Heynrot, a fost primul doctor care a vorbit despre tulburările psihosomatice – renumitele boli de nervi, pe bază cărora preferă să facă glume umoriştii.
“Cele mai multe boli pe care le avem sunt cele de care avem frică” – afirma umoristul ceh, Leszek Kumor. Dacă vă este frică de faptul că o să vă tăiaţi în timp ce curăţaţi legume sau că vă veţi contorsiona piciorul, plimbandu-vă pe trotuar, exact aşa se va şi întâmpla – dar nu din ghinion, ci din cauza influenţei unor gânduri care practic preconizează.
Daca vă induceţi o stare de spaimă şi vi se face frică de întuneric, de înălţime sau de faptul ca v-aţi putea infecta cu un anumit virus, este foarte uşor să ajungeţi la starea de atac de panică, care este foarte asemănătoare cu atacul de cord sau cu atacul cerebral.
Cu ajutorul autosugestiei însă, vă puteţi şi trata la fel de bine de ulcer, de astm sau migrenă, prin înlăturarea gândurilor negative din subconştient, care pot menţine prezenţa acestora în organism. Merită încercarea, deoarece în cea mai mare parte, evoluţia bolii este construiă chiar de persoana care deţine boala.
Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie vorbesc despre un caz exceptional. O femeie obeză care nu reuşea deloc să slăbească, şi-a imaginat cum alearga pe o pistă, înainte de culcare, ceea ce a şi ajutat-o să scape de kilogramele în plus. Dimineaţa s-a trezit transpirată, iar batăile inimii erau foarte dese – scăpase de 5 kilograme!
Nu vă certaţi!
Cea mai dură lovitură pentru sistemul imunitar este adusă nu de conflictele de la birou, ci de certurile iscate acasă.
Doctorii americani de la Spitalul Universitar din statul Ohio au testat 50 de cupluri care convieţuiau de mult timp. Testele imunologice repetate ale sângelui au demonstrat că soţii care se certau de câteva ori pe săptămână aveau rezistenţa organismului destul de slăbită.
Certurile şi stresul măresc riscul organismului de a se supune unei infecţii, de a se îmbolnavi de cancer şi în acelaşi timp contribuie la scăderea duratei vieţii. În mod deosebit, femeile suferă cel mai mult în urma certurilor, sistemul lor imunitar fiind mult mai sensibil decât al bărbaţilor.
Cum să acţionăm
Să ne gândim la persoanele apropiate cu dragoste şi să nu evităm cuvintele dulci şi alinturile. Acestea contribuie la creşterea hormonului numit oxitocină, care provoacă sentimentul de fericire şi întăreşte rezistenţa organismului. Studiile oamenilor de ştiinţă au demonstrat: tandreţea este singurul medicament care poate fi furnizat cu supradoză.
Să plângem când ne doare
Omul de ştiinţă William Frey, care a studiat compoziţia chimică a lacrimilor, afirma: “lacrimile fac bine durerii. Lacrimile neplânse se adună în interiorul nostru, inhibând sistemul imunitar.”
Nu ignoraţi neplăcerile
Mulţi încearcă să nu se gândească la neplăceri, închizând ochii la diverse probleme. Creierul încearcă să şteargă mai repede informaţia care ne alarmează, alungând-o de la nivelul conştient către cel inconştient.
Dar se pare că tot ce este considerat uitat, dar care revine ca amintire la un moment dat, agraveaza starea de sănătate.
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!