Povestea educatoarei care a muncit și a reușit să le ofere copiilor din sat o grădiniță ca afară: Atunci când vrei, se poate

La grădinița din Malu Vânăt, un sat mic din Prahova, sunt 25 de copii și o singură educatoare. Mihaela Mădălina Pîrvu a venit aici în septembrie 2018 și a găsit o grădiniță nu tocmai prietenoasă. A pus mâna pe șpaclu și, alături de muncitori și voluntari, s-a apucat să renoveze clădirea pentru că a vrut să le ofere micuților săi condiții ca la oraș și o grădiniță ca afară. Totul a pornit de la o centrală termică. Venise în luna februarie să țină locul educatoarei din sat și în sală era frig, foarte frig. Cu ajutorul prietenilor a obținut o donație, a cumpărat centrala și a mers mai departe. Așa a ajuns să transforme grădinița în opt luni de zile, să îi dea mai multă culoare și să amenajeze în curte un loc de joacă care i-a cucerit pe micuți. ”Vreau copiii mei să fie fericiți! Când faci ceea ce îți place nu consideri muncă”, spune educatoarea.

Mihaela Mădălina Pîrvu face naveta la Malu Vânăt. Este din Măneciu-Ungureni, o comună aflată la 6 km distanță, și a lucrat înainte, timp de șapte ani, la grădinița din Schiulești. S-a transferat pentru că educatoarea din sat ieșea la pensie și aici era mai aproape de casă. La 42 de ani, educatoarea are pentru prima dată o grupă cu copii de toate vârstele. Grădinița care aparține de Școala Gimnazială ”Traian Săvulescu” din comuna Izvoarele are program simultan. Este singurul educator pentru cei 25 de copii, de la 3 la 6 ani, într-o clădire vecină cu școala, în care există o sală de grupă, un hol și o baie.

În august 2018, Mihaela Mădălina Pîrvu pornea în aventura schimbării radicale. Atunci s-a dat startul activităților de renovare la Grădinița ”Veseliei” și povestea s-a încheiat după opt luni de muncă multă, voluntariat și ore state până târziu.

Educatoarea ne povestește cum a început ”această călătorie lungă și anevoioasă”, dar plină de satisfacții. ”În februarie, am suplinit-o pe colega mea care s-a pensionat și am descoperit acolo o grădiniță nu tocmai prietenoasă. Era foarte frig, de aici a pornit totul. Era frig, sobele nu făceau față și eu am apelat la niște prieteni care, la un moment dat, mi-au spus că ar putea să sponsorizeze o grădiniță. Le-am zis că acum ar fi momentul, avem nevoie de o centrală aici. Copiii aceștia fac frigul, era o zăpadă mare…”, își amintește Mihaela Mădălina Pîrvu care a reușit astfel, după ce a înscris grădinița în proiectul ”We help” al unei companii, să obțină cei 3.000 de euro necesari pentru a cumpăra o centrală termică.

”Și de la centrală am ajuns la renovare. Am fost la formări în străinătate, am participat la un schimb de experiență în Italia și am venit de acolo cu foarte multe idei și am zis: așa vreau să fie grădinița în care lucrez. Vreau copiii mei să fie fericiți! Și m-am apucat de treabă”, mărturisește educatoarea.

În vara anului trecut a desfășurat în grădiniță un proiect, împreună cu Asociația OvidiuRo, Atelierele de Vară ”Șotron”, și a vrut să îi primească pe copii într-un altfel de spațiu.

”Ne-am apucat să dărâmăm pereții inițial, pentru că era nevoie de zugrăveală. Când au dat cu lavabil, a început să pice tot și atunci am luat-o frumușel la șpaclu, împreună cu muncitorii, pentru că era timpul foarte scurt. Începea grădinița de vară și, din dorința de a-mi cunoaște copiii mai bine, am zis că mă duc și fac două săptămâni de voluntariat. Și ne-am apucat să zugrăvim, școala ne-a ajutat cu mobilier nou, am desfășurat atelierele de vară și apoi nu s-au mai terminat renovările, tot timpul a mai venit câte ceva”, povestește Mihaela Mădălina Pîrvu.

Lucrările au continuat și după ce ce a început anul școlar, însă totul a fost organizat astfel încât ”să nu încurcăm nici noi muncitorii, nici muncitorii pe noi”. S-a pus gresie, s-a realizat tot ce înseamnă instalație pentru centrală, iar copiii au acum toate condițiile și nu sunt nevoiți să meargă la toaletă în curte pentru că au baia în interior. Educatoarea spune că, pentru a reuși toate acestea, directorii școlii s-au implicat foarte mult, iar cu primăria există o colaborare foarte bună.

”E adevărat, eu nu sunt director, dar nu am fost niciodată genul să stau să aștept să vină cineva să facă. Directorul nostru plin și directorul adjunct au în subordine școli în cinci localități și atunci am considerat că trebuie să vin eu cu propuneri. M-am dus, am lucrat și în weekend când a fost nevoie, dânșii au fost deschiși, au făcut și dumnealor voluntariat alături de noi….”, spune educatoarea.

”Când faci ceea ce îți place nu consideri muncă” Mihaela Mădălina Pîrvu a muncit cot la cot cu muncitorii, a dat cu șpaclul, însă vorbește cu atâta modestie despre acest lucru… Nu vrea să pară că se laudă și, cu o voce caldă, aproape timidă, ne răspunde la fiecare întrebare. Ce a motivat-o să se înhame la schimbarea unei clădiri, oricât de mică ar fi ea? ”Mă întreabă toată lumea treaba aceasta: eu sincer nu am un răspuns care să lămurească pe cei din jur. Mie îmi place foarte mult meseria mea și cred că, atunci când faci ceea ce îți place, nu consideri muncă. Este o distracție continuă. În primul rând, m-am gândit că este foarte important ca și copiii din mediul rural să aibă parte de condițiile de la oraș, m-am gândit că nu degeaba m-am dus prin străinătate să văd cum merg lucrurile. Dacă nu aduc și aici ideile de acolo, atunci pur și simplu timpul meu a fost irosit. Îmi place ceea ce fac.”

”Dacă vrei să schimbi ceva, trebuie să te implici”

Povestea renovării grădiniței la care lucrează a fost postată de educatoare pe blogul personal (Dăscălița Creative) și ne explică de ce a făcut-o: ”Dorința mea nu a fost de a ieși în evidență, nu asta mi-am dorit, dar am postat pentru că eu cred că se poate. Atunci când vrei se poate. Este ușor să stai deoparte și să faci o listă cu ce îți dorești și să aștepți să ți se îndeplinească, dar nu este așa, din punctul meu de vedere. Dacă vrei să schimbi ceva, trebuie să te implici. Cred că ne-am obișnuit să stăm să cerem și să dăm vina pe alții și am auzit de foarte mult ori: știi, eu am cerut, dar nu mi s-a dat. Eu nu plec de acolo până nu mi se dă. Trebuie să insiști și să te implici foarte tare. Atunci când se vede că vrei și te implici, automat vin și ceilalți către tine.”

Copiii, lăsați să descopere singuri
Lucrările au fost finalizate în urmă cu o săptămână, odată cu amenajarea spațiului de joacă din curtea grădiniței, de care copiii sunt foarte încântați: ”Am zis că trebuie să facem și afară. M-am orientat, am căutat și pe internet și am găsit tot felul de idei apropiate de pedagogia Montessori, pentru că eu mă regăsesc mult acolo – copiii sunt lăsați să descopere singuri.”

Adeptă a acestei pedagogii, educatoarea desfășoară multe activități în aer liber și, împreună cu copiii, au amenajat propria grădină. Au plantat fori și au pus semințe de legume, iar acum așteaptă să se facă răsadul pentru a-l planta în grădină.

”Activitățile desfășurate afară înseamnă fericirea copilului pentru că el ia contact cu natura, se dezvoltă mult mai sănătos, își consumă energia. În sală trebuie să respecte foarte multe reguli, ori afară, fiind spațiu generos, intră în contact cu natura… Ei caută cu lupele gândăcei… Sunt foarte interesați de tot ceea ce facem noi afară”, explică educatoarea.

Foto: dascalita-creative.blogspot.com

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *