FOTO Cea mai „deşteaptă“ casă din România aparţine unui jurnalist. Este controlată prin telefon, produce căldură, dar şi „benzină“ pentru maşină

FOTO Cea mai „deşteaptă“ casă din România aparţine unui jurnalist. Este controlată prin telefon, produce căldură, dar şi „benzină“ pentru maşină :

Jurnalistul şi-a dorit o casă super-tehnologizată şi fără facturi lunare. FOTO: George Buhnici

Dintre cele nouă case pasive premium care există în lume una a fost construită în România, în apropiere de Bucureşti, şi este visul devenit realitate al jurnalistului George Buhnici de la Pro TV. „Weekend Adevărul“ vă povesteşte cum a fost construită, cât costă şi cum este să trăieşti în casa super-tehnologizată, care-şi produce singură energia necesară.

„Suntem generaţia care fuge din oraşele aglomerate spre suburbii. După sute de ore în căutarea unei case noi, mi-am dat seama că am trei opţiuni în bugetul unui român de condiţie medie: ceva nou dar de slabă calitate, ceva vechi ori o casă nouă, construită de mine de la zero“, explică jurnalistul George Buhnici cum a luat naştere proiectul #casabuhnici. Prezentatorul emisiunii „I like IT“ nu s-a mulţumit cu o casă obişnuită, ci a dorit ca aceasta să fie: smart (controlabilă de la distanţă şi cu inovaţii de ultimă oră), eficientă energetic (o locuinţă fără facturi lunare), materiale sustenabile (echipamentele şi materialele au o energie înglobată mică şi sunt prietenoase cu mediul), sigură (structura din lemn este mai solidă decât una din blocuri ceramice şi stâlpi de beton şi mult mai eficientă la toate capitolele), confortabilă (temperatură, umiditate, nivelul de oxigen, CO2, iluminat natural optime) şi automatizată (sistemul inteligent de automatizare îţi permite să controlezi şi să monitorizezi casa de la distanţă). O astfel de casă poţi să ai numai dacă ţi-o construieşti singur. Şi este exact ceea ce a făcut George Buhnici alături de colaboratorii săi, arhitecţi, ingineri şi constructori care au contribuit fiecare la ambiţiosul proiect.
Visul familiei Buhnici s-a împlinit în ajunul Anului Nou, iar anul acesta în luna februarie casa a primit certificatul de „Casă pasivă premium“, prima din România şi din Estul Europei respectiv a 9-a astfel de casă din lume. Construcţia se află în satul Tămaşi, din comuna Corbeanca, la circa 20 de kilometri de Bucureşti.

Marius Şoflete, inginerul clujean care a supervizat construirea casei Buhnici. FOTO: Revista Întârziată Clujeanul care ştie secretele Casei Buhnici Despre „secretele“ Casei Buhnici am vorbit cu inginerul structurist Marius Şoflete cel care a proiectat structura casei şi s-a implicat în toate etapele de realizare a acesteia, de la concept şi proiectare, la alegerea materialelor de construcţie, estimarea consumului energetic şi până la supervizarea fiecărei faze importante de construire. Clujeanul, unul dintre puţinii proiectanţi certificaţi de case pasive din România, a realizat şi testele finale, care au atestat că s-au respectat standardele Institutului Internaţional al Caselor Pasive din Germania (Passivhaus Institut).
De asemenea, Marius Şoflete a fost primul care a „testat“ casa complet funcţională, el petrecându-şi noaptea aici cu câteva zile înainte ca familia Buhnici să se mute. Satisfacţia cea mai mare a clujeanului, care este unul dintre pionierii caselor eficiente energetic din România, a fost primirea certificatului „Casă Pasivă Premium“ din mâna profesorului Wolfgang Feist, iniţiatorul conceptului de casă pasivă, în cadrul celei de a 22-a ediţii a Conferinţei Internaţionale care a avut loc pe 9 şi 10 martie la Munchen. „Fiind un proiect atât de special cu impact foarte mare în media – am avut zeci de milioane de vizualizări la toate videoclipurile despre construcţia casei Buhnici ‒ am primit certificatul de la însuşi Wolfgang Feist, omul care în urmă cu 25 de ani a construit prima casă pasivă din lume şi care a fost fondatorul Institutului Casei Pasive din Darmstadt“, spune Şoflete. Institutul Internaţional al Caselor Pasive din Germania a conceput cele mai riguroase şi singurele standarde de construcţie cuantificabile din lume privind eficienţa energetică a clădirilor. Mai simplu spus „o casă pasivă consumă cu 90% mai puţină energie pentru încălzire decât clădirile existente şi cu 75% mai puţină energie decât o construcţie nouă“, explică specialiştii germani. Institutul emite un certificat de casă pasivă pentru fiecare construcţie care îndeplineşte criteriile stabilite, după ce sunt realizate teste riguroase, în acest moment în lume fiind 4.289 de astfel de clădiri, dintre care doar nouă au standarul „casă pasivă premium“.

Execuţia fundaţiilor a început anul trecut la final de mai şi pe 18 decembrie am fost primul locuitor al casei, am dormit o noapte în locuinţă. Asta în contextul în care există foarte multe instalaţii pentru că interiorul este automatizată integral.

Marius Şoflete, inginer structurist Casă pasivă premium – cele 5 principii Institutul Casei Pasive acordă trei tipuri de certificate pentru locuinţele eficiente energetic, standardul „casă pasivă premium“ fiind cel mai greu de atins. „O astfel de casă are cel mai mic nivel de consum energetic posibil în raport cu tot ceea ce se poate construi astăzi în lume: consumul este de 15 kilowaţi/oră pe metru pătrat pe an pe suprafaţa utilă pentru încălzire şi răcire. Casa are 170 de metri pătraţi utili, ceea ce înseamnă că dacă încălzirea s-ar face, de exemplu, cu petrol s-ar folosi 250 de litri pe an, în timp ce pentru o casă normală am avea nevoie de 3.500 de litri“, explică el.
Primul lucru care este avut în vedere pentru obţinerea unei case pasive este reducerea drastică a consumului de energie. „Aceasta se face din proiectare şi din execuţie prin respectarea celor 5 principii fundamentale ale caselor pasive, provenite din fizica fundamentală aplicată pe construcţii“, precizează inginerul. Primul principiu se referă la termoizolaţie. „Termoizolaţia trebuie să acopere toate elementele de construcţie, nu doar pereţii, ci şi acoperişul, fundaţia, balcoanele. Putem face comparaţia cu îmbrăcămintea pentru schi: pantaloni groşi, geacă, şapcă, fular, clăpari în picioare. Insist asupra acestui ultim aspect, deoarece la construcţiile de la noi, din inerţie, nu se izolează fundaţiile în ideea greşită că «ţine şi pământul cald», ei bine nu ţine suficient, la fel cum nu mergem la schi în sandale“, explică inginerul.

 

 

Daca doresti sa VEZI si sa AFLI mai multe detalii intra >>> AICI <<<>> Pe acest link >  adevarul.ro

Sursa Adevarul.ro

Nu uitați , așteptăm părerile voastre si daca ți-a plăcut DISTRIBUIE MAI DEPARTE !!

 

ATENTIE !! Asteptam pe toti oameni cu inima buna si cu Ganduri bune in grupul nostru >> Intra AICI <<< SI ALTURATE GRUPULUI NOSTRU CLIK AICI !

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *