Tinerii din ziua de azi. Generaţia „fulgi de nea“, hipersensibili, veşnic nemulţumiţi şi ofensaţi de cele mai banale lucruri

Născută în anii ’80, ’90 şi 2000, generaţia milenialilor, cunoscută şi sub denumirea de generaţia Y, se distinge prin narcisism şi prin dezvoltarea unui puternic cult al propriei personalităţi, după cum arată o serie de studii. Mai mult, generaţia Y pune mai mare accent pe bunuri materiale, imagine şi faimă, lăsând la coada intereselor concepte precum comunitatea sau mediul, arată o altă cercetare publicată în „Journal of Personality and Social Psychology“.În volumul intitulat „I find that offensive!“, scriitoarea britanică Claire Fox identifică o subdiviziune a generaţiei Y, pe care o numeşte „generaţia fulgilor de nea“ – tinerii care sunt extrem de sensibili faţă de punctele de vedere care le dau lumea peste cap şi au o putere şi dorinţă de a da soluţii extrem de mici.

Loading...

„FULGII DE NEA“ SUNT FRAGILI ŞI AU O CAPACITATE SCĂZUTĂ DE A FACE FAŢĂ MOMENTELOR DIFICILE DIN VIAŢĂ

Din perspectivă emoţională, aceşti tineri sunt deosebit de fragili, au toleranţă la frustrare redusă şi o capacitate scăzută de a face faţă momentelor grele din viaţă. Chiar şi nivelul lor de empatie pare să fie foarte diminuat, pentru că în Universul lor interior este o stare de neputinţa de care nu sunt conştienţi adesea.„Fulgii de nea“ sunt ofensaţi inclusiv de faptul că li se spune aşa: trei sferturi se plâng că le-ar putea afecta sănătatea mintală, potrivit unui studiu în care au fost intervievaţi peste 2.000 de britanici cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani. Milenialii doresc ca oamenii să nu-i mai numească „fulgi de zăpadă“ deoarece sintagma ar fi una abuzivă.

Ca răspuns la concluzia că sunt vulnerabili, hipersensibili şi uşor ofensaţi de anumite cuvinte şi idei, adulţii tineri neagă aceste caracterizări: „Nu suntem aşa. Şi dacă veţi continua să spuneţi că suntem, vom fi aruncaţi într-un soi de disperare mintală.“Nevoia de victimizare este explicată de psihologul Mirela Horumba astfel:

„Orice persoană cu o stimă de sine redusă, pentru a o putea compensa spre a trăi cu ea, începe să adopte atitudinea de victimă. Aceasta ajută la menţinerea unei stări de confort psihologic minimal şi explică neputinţa persoanei în cauză prin intervenţia aparentă a oricărui element extern care face ca tânărul să nu îşi asume ceea ce trăieşte. Întotdeauna va fi cineva «de vină» şi astfel se perpetuează nevoia de victimizare şi în perioada adultă şi chiar la bătrâneţe. Aşadar, prima dată apare o stare de «neputinţă învăţată» în copilărie, apoi până la victimizarea permanentă este doar o chestiune de timp.

“IMPRIMĂ ŞOCURI ÎN SOCIETATE PRIN FORŢA REŢELELOR SOCIALE

Persoanele din generaţia „fulgilor de nea“ transmit stresul resimţit din cauza lucrurilor care îi ofensează şi, prin forţa reţelelor sociale, imprimă şocuri în societate care pot avea efecte în viaţa comunităţii. O serie de exemple recente stau mărturie.În noiembrie 2017, profesorul de matematică Joshua Sutcliffe, de la o şcoală din Oxfordshire, a fost suspendat şi se confruntă cu o audiere disciplinară după ce s-a adresat clasei sale cu „bravo, fetelor!“, între elevi aflându-se şi un transgender.

Celebrele hostese din cadrul campionatului de Formula 1 nu vor mai fi văzute la grilele de start. Liberty Media a explicat că această tradiţie „nu mai corespunde cu valorile apărate de noi şi este în contradicţie cu normele sociale actuale. Nu credem că această practică mai este adecvată şi relevantă pentru F1 şi fanii ei, vechi şi noi, din întreaga lume“. Însă hostesele s-au revoltat în urma acestei decizii şi au început pe social-media o mişcare de protest.

„Corectitudinea politică a devenit o nebunie. Suntem împiedicate să facem ceea ce ne place“, a scris pe Twitter hostesa britanică Rebecca Cooper.Un alt caz s-a înregistrat la Galeria de Artă din Manchester, unde, după mai multe presiuni, o pictură din 1896 ce înfăţişa femei nud a fost coborâtă pentru a evita ca unele persoane să se simtă ofensate. Vizitatorii au acuzat reprezentanţii galeriei că încearcă o campanie publicitară în urma recentului scandal de hărţuire sexuală de la Hollywood, în baza campaniei #MeToo.„Fulgii de nea“ au cerut chiar şi boicotarea localului Blighty Cafe din Londra, fiindcă, susţin ei, face apologia lui Winston Churchill, pe care îl consideră un „criminal de război“ şi un „rasist“.

De asemenea, aceştia au suţinut că mâncărurile servite acolo sunt „ofensatoare pentru cei care continuă să experimenteze rasismul instituţional“.Luna trecută, platforma Netflix a început să difuzeze serialul „Friends“, din anii ’90, iar potrivit unor persoane seria este de fapt o expunere dezgustătoare de rasism, sexism, homofobie şi chiar transfobie.„Tendinţa de exagerare şi de a critica orice apare din faptul că tânărul nu se simte bine în pielea sa. Şi orice persoană care nu este mulţumită de viaţa sa proiectează asupra celorlalţi nemulţumirile proprii. Aşa că nimic nu va fi destul de bun pentru persoana respectivă, iar critica va fi cvasiprezenta“, a explicat pentru „Adevărul“ psihologul Mirela Horumba.

În ceea ce priveşte impulsul de a acţiona prin proteste sau postări pe Internet atunci când ceva sau cineva îi deranjează, acesta este pus pe seama faptului că le hrăneşte stima de sine. „Impulsul de a acţiona prin critici şi proteste provine din însăşi faptul că dacă «atacă» pe cineva care din perspectiva lor a greşit, pentru foarte puţin timp stima lor de sine pare să fie mai ridicată. Mecanismul psihologic pus în acţiune este că dacă tu nu eşti bun, prin comparaţie cu tine eu devin mai valoros. Este doar o falsă impresie, de scurtă durată, însă aparenţa confortului psihologic predomină“, explică specialista.

„Mentalitatea de victimă este dată de inabilitatea de a face faţă solicitărilor vieţii, lipsa de plăcere, voinţa inactivă. Dezacordul pe care îl sesizează în interacţiunile cu ceilalţi îl interpretează ca devalorizare, percepându-l ca un atac personal“, adaugă şi psihoterapeutul Keren Rosner.

CUM AU APĂRUT „FULGII DE NEA“

Părinţii, şcoala şi societatea contribuie la formarea unui mediu în care generaţiile devin tot mai fragile, incapabile să facă faţă criticilor, este de părere scriitoarea şi directoarea unei organizaţii de tip think tank din Marea Britanie, Claire Fox.Din punct de vedere evolutiv şi istoric, adolescenţa este vârsta la care tinerii îşi asumă riscuri şi caută aventura, îşi clădesc idealuri, se pregătesc să dea piept cu viaţa. În schimb, tinerii din ziua de azi cresc învăţând să perceapă lumea ca pe un loc înfricoşător, prin transmiterea insistentă a unor mesaje alarmiste legate de cele mai diverse aspecte ale vieţii de zi cu zi, susţine Fox.

Nevoia obsedantă de protecţieAceasta enumeră printre motivele care duc la fragilizarea tinerilor insistenţa cu care se exagerează riscurile presupuse de aproape orice activitate ar întreprinde. Părinţii au devenit atât de protectori încât le răpesc până şi libertatea de a se juca şi de a alerga în aer liber, de a se căţăra în copaci, aşa cum era perfect normal cu ani în urmă, şi totul în numele siguranţei şi în dorinţa de a le netezi drumul în viaţă.Astfel, o întreagă industrie s-a dezvoltat în jurul nevoii obsedante de a proteja copiii din ziua de azi, fără să realizăm că toată grija aceasta se întoarce împotriva lor. Părinţilor li se spune constant că trebuie să elimine critica din discuţiile cu copiii, pentru a nu le ştirbi stima de sine, dar aşa le anulează gândirea critică. Îi creştem şi îi educăm astfel încât ajung să considere extrem de ofensatoare opiniile care nu le sunt pe plac şi devin mai afectaţi decât ar fi cazul de ceea ce cred alţii despre ei, explică Fox.

În volumul intitulat „I find that offensive!“, scriitoarea vorbeşte despre această generaţie mult prea sensibilă, a tinerilor care până ajung la facultate sunt atât de temători şi neîncrezători încât nu sunt deloc pregătiţi să se descurce cu provocările de bază ale vieţii de adult.Psihoterapeutul Keren Rosner a detaliat pentru „Adevărul“ cum hiperprotejarea copiilor în loc să le fie dezvoltate abilităţile de adaptare îi determină pe viitorii adulţi să dezvolte frici şi angoase în faţa provocărilor, dar şi să piardă oportunităţi.„Mediul familial nesigur, instabilitatea relaţiei dintre părinţi, divorţurile, lipsa suportului emoţional îi modelează într-o formă inadaptată.

Facebook Comments
loading...
Loading...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.